Un sondaj bun
își arată metoda.

01. Principii.

• Transparență înaintea concluziilor. Un sondaj fără fișă tehnică nu poate fi verificat, deci nu îl publicăm.
• Un sondaj nu este un rezultat. Măsoară opinia dintr-o perioadă, cu o marjă de eroare. Nu îl prezentăm ca predicție.
• Același tratament pentru toți. Aceleași reguli se aplică oricărui institut, partid sau candidat, indiferent de cine este favorizat de cifre.
• Incertitudinea la vedere. Afișăm intervalele de încredere și spunem explicit când o diferență intră în marja de eroare.
• Erorile se corectează public, cu notă datată, după procedura din politica editorială.

02. Ce publicăm despre fiecare sondaj.

Obligatoriu prin lege. Legea nr. 370/2004 (art. 39) cere ca orice sondaj cu conținut electoral să fie însoțit de: instituția care l-a realizat, data sau perioada și metodologia, volumul eșantionului și marja maximă de eroare, cine l-a solicitat și cine l-a plătit. Aplicăm aceeași regulă la toate tipurile de alegeri. Sistemul nostru nu permite publicarea unui sondaj fără aceste informații.

Standardul profesional. Pe lângă acestea, completăm, când institutul le face publice, elementele cerute de Codul AAPOR (secțiunea III.A), de ghidul ESOMAR/WAPOR (cap. 5.2) și de regulile British Polling Council:

• populația studiată și acoperirea geografică (de exemplu, cu sau fără diaspora);
• tipul eșantionului, cadrul de eșantionare, cotele și, la interviurile față în față, numărul de puncte de eșantionare;
• modul de interviu (față în față, telefonic, online) și limbile folosite;
• ponderarea: variabilele și sursa țintelor, sau mențiunea că datele nu sunt ponderate;
• formularea exactă a întrebării și întrebările care au precedat-o;
• baza procentelor și procentele de nehotărâți și de persoane care nu vor vota;
• rata de răspuns, calculată după definițiile standard AAPOR, când există;
• utilizarea inteligenței artificiale în culegere sau procesare, cerință nouă în Codul AAPOR din 2026;
• limitele cercetării și link către raportul complet.

Fiecare sondaj primește un nivel de transparență (completă, bună sau parțială), afișat public împreună cu lista elementelor bifate.

03. Ce sondaje acceptăm.

• Doar cercetări reprezentative, realizate de organizații identificabile. Nu prezentăm ca sondaje voturile online deschise, televoturile, anchetele stradale sau sondajele de pe rețelele sociale. Legea interzice prezentarea lor ca reprezentative.
• Sondajele comandate de partide sau candidați se publică doar cu eticheta vizibilă „comandat de o parte interesată” și nu intră în media sondajelor.
• Volume minime recomandate: 1.000 de interviuri pentru sondajele naționale, 600 pentru cele județene, 400 pentru cele locale. Sub aceste volume marja de eroare crește mult, iar fișa o arată explicit.
• Perioada de teren trebuie să fie încheiată și declarată. Un sondaj vechi rămâne în arhivă, dar contează tot mai puțin în medie.

04. Marja de eroare: cum o calculăm.

Pentru un eșantion probabilist, marja de eroare la un nivel de încredere de 95% pentru un procent p, dintr-o bază de n respondenți, este:

marja = 1,96 × √( deff × p × (1 − p) / n ) × √( (N − n) / (N − 1) )

• Exemplu: la 1.000 de interviuri, marja maximă (p = 50%) este ±3,1 puncte. Pentru un partid cotat la 20%, marja este ±2,5 puncte.
• Baza reală contează. Dacă procentele sunt calculate doar din cei care și-au exprimat o opțiune și 30% au fost nehotărâți, baza nu mai este 1.000, ci 700 de persoane, iar marja crește la ±3,7. Mulți raportează marja pe tot eșantionul. Noi o calculăm pe baza reală.
• Efectul de design (deff) arată cât precizie se pierde prin ponderare și prin eșantionarea în grupuri. Cu deff = 1,5, marja la 1.000 de interviuri devine ±3,8. Pentru date ponderate îl calculăm cu formula Kish: deff = n·Σw² / (Σw)².
• Corecția de populație finită (N) contează la localitățile mici. La 500 de interviuri într-o comună cu 3.000 de alegători, marja scade de la ±4,4 la ±4,0.
• Diferența dintre doi competitori are marja ei, aproape dublă:

marja diferenței = 1,96 × √( deff × (p1 + p2 − (p1 − p2)²) / n )

La 1.000 de interviuri, între 40% și 35% marja diferenței este ±5,4 puncte. Diferența de 5 puncte nu o depășește, deci vorbim de egalitate statistică. Afișăm automat această concluzie pentru primii competitori din fiecare sondaj.

Intervalele din grafice sunt calculate cu metoda Wilson, care rămâne corectă și pentru procentele mici (un partid la 2% nu poate avea un interval negativ).

Ce nu acoperă marja. Marja descrie doar eroarea de eșantionare. Nu acoperă erorile de acoperire (persoane care nu pot fi contactate), nonrăspunsul (persoane care refuză sistematic), formularea întrebărilor sau schimbările de opinie de după teren. Analiza AAPOR a sondajelor din SUA din 2020 a găsit erori sistematice care nu se explicau nici prin indecizia de ultim moment, nici prin lipsa ponderării după educație. De aceea nu prezentăm niciun sondaj, nici media lor, ca certitudine.

05. Eșantioanele neprobabiliste.

Panelurile online cu înscriere voluntară și eșantioanele pe cote nu dau fiecărei persoane o șansă cunoscută de a fi selectată. Codul AAPOR (III.A.8) permite măsuri de precizie pentru ele doar dacă modelul statistic este complet documentat. Altfel trebuie spus că marja clasică nu se aplică.

Pentru astfel de sondaje afișăm marja declarată de institut, cum cere legea, cu mențiunea că are doar valoare orientativă. Nu desenăm intervale de încredere și le marcăm vizibil ca „eșantion neprobabilist”.

06. Ponderarea.

Niciun eșantion nu reproduce perfect populația. Ponderarea corectează diferențele cunoscute: dacă în eșantion sunt prea puțini tineri, răspunsurile lor primesc o pondere mai mare.

• Metoda: raking (ajustare iterativă proporțională), folosită de majoritatea institutelor mari. Studiul Pew Research Center din 2018 a arătat că metode mai complexe aduc câștiguri mici față de raking. Alegerea variabilelor contează mai mult decât metoda.
• Variabilele uzuale: sexul, vârsta, educația, mediul de rezidență (urban / rural) și regiunea de dezvoltare.
• Sursa țintelor: date oficiale, de regulă Recensământul Populației și Locuințelor 2021 și baza TEMPO a INS. Pentru alegători folosim Registrul electoral (AEP), iar pentru votul anterior rezultatele oficiale (BEC). Sursa și data de referință apar în fișa fiecărui sondaj.
• Limitarea ponderilor: nicio pondere nu poate depăși de 5 ori media sau scădea sub 0,2 din medie, ca un singur respondent să nu influențeze excesiv rezultatul.
• Raportarea: publicăm efectul de design rezultat și volumul efectiv al eșantionului, iar în panoul de lucru comparăm distribuțiile neponderate, ponderate și țintele (cerință British Polling Council).
• Votul anterior: ponderarea după votul declarat la alegerile trecute poate reduce erorile, dar oamenii își amintesc imperfect cum au votat. O folosim doar declarat și cu ținte din rezultatele oficiale.

Ponderarea nu poate repara un eșantion prost: corectează doar diferențele măsurate, nu și pe cele nemăsurate.

07. Nehotărâții și alegătorii probabili.

Standardul ESOMAR/WAPOR (8.1) cere ca sondajele preelectorale să publice procentul de nehotărâți și de persoane care nu vor vota. Le afișăm mereu, separat de opțiunile de vot, și spunem dacă procentele partidelor sunt calculate din toți respondenții sau doar din cei care și-au exprimat o opțiune.

Nu redistribuim nehotărâții între partide. Dacă un sondaj se limitează la alegătorii probabili (cei care declară că vor merge sigur la vot), filtrul este descris în fișă. Dacă institutul schimbă modelul pe parcursul campaniei, schimbarea trebuie semnalată.

08. Media sondajelor.

Un singur sondaj poate fi o abatere. Media mai multor sondaje este mai stabilă. Metoda noastră urmează principiile agregatorilor consacrați:

• intră doar sondajele naționale publicate, cu fișa legală completă, din ultimele 45 de zile. Sunt excluse sondajele comandate de părți interesate și cele marcate ca necomparabile;
• toate procentele sunt aduse la aceeași bază, opțiunile exprimate;
• fiecare sondaj primește o pondere:

pondere = √( min(n efectiv, 2500) / 1.000 ) × 0,5^( vechime în zile / 14 ) / √( sondaje ale aceluiași institut )

• un sondaj vechi de 14 zile contează pe jumătate; un institut care publică des nu poate domina media;
• media apare numai când există cel puțin 3 sondaje de la cel puțin 2 institute diferite;
• intervalul mediei combină eroarea de eșantionare a fiecărui sondaj cu dezacordul dintre sondaje (model cu efecte aleatoare). Nu include eroarea comună tuturor institutelor, care istoric a fost de câteva puncte, așa că media nu este o prognoză.

Calculăm intern și efectul de casă: cât de sus sau de jos plasează constant un institut fiecare partid, față de ceilalți. Nu corectăm media cu el, dar îl folosim la verificarea editorială.

09. Protocolul sondajelor noastre.

Când echipa face propriile cercetări, respectă aceleași reguli pe care le cerem celorlalți, plus:

• Chestionarul: întrebarea de vot vine imediat după întrebările de eligibilitate și de probabilitate a votului, înaintea oricărei întrebări despre partide, lideri sau teme de campanie (ESOMAR/WAPOR 8.1). Ordinea partidelor se rotește aleator. Variantele „alt partid”, „nu știu” și „nu votez” sunt mereu disponibile.
• Eșantionul: de preferat probabilist, stratificat pe regiuni și tipuri de localități, cu selecție aleatoare a localităților, gospodăriilor și persoanelor. Cotele finale, dacă sunt folosite, se declară.
• Terenul: cel mult 7–10 zile. Cel puțin 10% dintre interviuri sunt verificate prin recontactare. Eliminăm duplicatele și interviurile incomplete sau prea rapide și documentăm toate excluderile.
• Ratele de răspuns: păstrăm evidența tuturor contactelor, ca să calculăm rata de răspuns după definițiile standard AAPOR.
• Ponderarea: raking pe ținte oficiale, cu limitarea ponderilor, efectul de design și volumul efectiv raportate (secțiunea 06). Calculele se fac în aplicația noastră, pe datele individuale, și pot fi refăcute oricând.
• Publicarea: fișa completă, formularea întrebărilor și tabelele, cel mai târziu în două zile lucrătoare de la publicarea rezultatelor (regula British Polling Council).
• Datele personale: participarea este voluntară și informată. Fișierele de lucru nu conțin nume, telefoane sau adrese, iar aplicația elimină automat astfel de coloane. Răspunsurile sunt analizate doar agregat.
• Accesul la date: datele anonimizate pot fi puse la dispoziția cercetătorilor la cerere, conform Codului AAPOR (III.C), după cel mult un an de la publicare.
• Independența: nu realizăm sondaje la comanda partidelor sau a candidaților.

10. Embargoul legal.

Potrivit legislației electorale (Legea nr. 370/2004, art. 39, și deciziile CNA pentru fiecare scrutin), sondajele de opinie nu pot fi prezentate cu 48 de ore înainte de ziua votării. În ziua votării, nici exit poll-urile nu pot fi prezentate înainte de încheierea votului.

Site-ul aplică automat această regulă: în perioada interzisă, paginile de sondaje și exit poll afișează doar un anunț, iar datele reapar după închiderea votului.

11. Cum citești un sondaj, în șase întrebări.

1. Cine l-a făcut și cine l-a plătit?
2. Când s-au cules datele? S-a întâmplat ceva important între timp?
3. Câte persoane și cum au fost alese? Eșantionul este probabilist?
4. Procentele sunt din toți respondenții sau doar din cei hotărâți? Câți nehotărâți sunt?
5. Diferența care te interesează este mai mare decât marja diferenței?
6. Ce spun celelalte sondaje din aceeași perioadă?

12. Surse.

• AAPOR — Code of Professional Ethics and Practices (iunie 2026) ↗
• AAPOR — Disclosure Standards și Transparency Initiative ↗
• AAPOR — Standard Definitions (rate de răspuns) ↗
• AAPOR — Task Force on 2020 Pre-Election Polling ↗
• ESOMAR / WAPOR — Guideline on Opinion Polls and Published Surveys (2014) ↗
• British Polling Council — Rules of disclosure ↗
• Pew Research Center — Understanding the margin of error in election polls ↗
• Pew Research Center — For Weighting Online Opt-In Samples, What Matters Most (2018) ↗
• Efectul de design și volumul efectiv (Kish) — PracTools ↗
• Legea nr. 370/2004, art. 39 — reguli privind difuzarea sondajelor (rezumat Atent la vot) ↗
• INS — Recensământul Populației și Locuințelor 2021 ↗
• Portal Legislativ — legislația electorală în vigoare ↗

Această pagină nu este o consultanță juridică. Pentru aplicarea legii la un caz concret, consultă textele oficiale și un specialist.